e un drum care ma cerne in zari sangerii
uitarii dand vama altare de stele.
si plec si ma-ntorc in tacerile mele
cladind din mute himere-n palate pustii
doar un joc de copii>
si ziua se duce si iar noaptea petrece
dandu-mi plansului penitenta gemanda:
cand patima cere un timp de osanda
speranta-n credinta mai poate sa incerce
spre Domnul a trece!